Scrisori de la Evelyn
Filosofii pe foaie
marți, 26 februarie 2013
luni, 31 decembrie 2012
marți, 11 decembrie 2012
Cînd ţi-e frig...
P.S. http://www.youtube.com/watch?v=WSUFzC6_fp8
Vă doresc căldură,
Evelyn.
marți, 27 noiembrie 2012
38

Mă uit la Drac, „el” se uită la mine și mă întreabă:
- Ce ai băut aseară?
-Apă, îi răspund eu.
Parcă vreau să vreau să plîng, nu se primește.Sunt prea deprinsă. Obișnuită cu dorul. Însă nu-l țin minte deloc. Nici glasul, nici privirea. Țin minte doar diminețile de duminică.
- Viața e жестокая, mă completează Dracul fără să-și dea seama.
- Doar pentru unii, îi reproșez eu dîndu-mi seama că e adevărat.
N-am o viață grea. Ba chiar din contra.
P.S.„La mulți ani, TATĂ!”
P.S.S.Culoarea sa preferată era alb.
EVELYN.
marți, 20 noiembrie 2012
PENTRU CE ÎI MULȚUMESC EU LUI DUMNEZEU
Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot, peste tot și oricînd.
Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru frumusețe. Pentru frumusețea muzicii, pentru frumusețea razelor de soare, pentru frumusețea apei și pentru frumusețea lunii. Pentru frumusețea culorilor ce ne înconjoară. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru literatură, pentru Jules Verne, Grigore Vieru, Sara Shepard, Nicholas Sparks și mulți alți poeți și scriitori care, pe lîngă cărțile care le-au scris, au scris și istoria omenirii. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru mama și familia mea. Pentru faptul că mi-au arătat mereu ce e asta dragostea, cum se trăiește în ea, cum să o împărtăș tuturor și pentru faptul că mi-au demonstrat prin fiecare cuvînt rostit că merit să o cunosc. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru familia care mi-a deschis ochii și mi-a arătat că trebuie să-i mulțumim și că El este peste tot, în tot. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru prieteni. Pentru cele mai bune prietene. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru flori. Pentru lumină. Pentru rouă. Pentru fiecare miros de ozon după ploaie și fiecare miros de iarnă din lunele de noiebrie. Îi mulţumesc pentru fiecare rasarit şi apus. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate greutățile cu care m-am întîlnit. Îi mulțumesc pentru că ele m-au învățat să trăiesc. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru rugăciunile pe care le spun cu mîndrie. Îi mulțumesc pentru viață, pentru capacitatea de ai vedea, mirosi, gusta, auzi și simți creațiile. Îi mulțumesc că am pentru ce să-i mulțumesc.
Mulțumesc pentru că sunt,
Evelyn.
Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru frumusețe. Pentru frumusețea muzicii, pentru frumusețea razelor de soare, pentru frumusețea apei și pentru frumusețea lunii. Pentru frumusețea culorilor ce ne înconjoară. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru literatură, pentru Jules Verne, Grigore Vieru, Sara Shepard, Nicholas Sparks și mulți alți poeți și scriitori care, pe lîngă cărțile care le-au scris, au scris și istoria omenirii. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru mama și familia mea. Pentru faptul că mi-au arătat mereu ce e asta dragostea, cum se trăiește în ea, cum să o împărtăș tuturor și pentru faptul că mi-au demonstrat prin fiecare cuvînt rostit că merit să o cunosc. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru familia care mi-a deschis ochii și mi-a arătat că trebuie să-i mulțumim și că El este peste tot, în tot. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru prieteni. Pentru cele mai bune prietene. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru flori. Pentru lumină. Pentru rouă. Pentru fiecare miros de ozon după ploaie și fiecare miros de iarnă din lunele de noiebrie. Îi mulţumesc pentru fiecare rasarit şi apus. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate greutățile cu care m-am întîlnit. Îi mulțumesc pentru că ele m-au învățat să trăiesc. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru rugăciunile pe care le spun cu mîndrie. Îi mulțumesc pentru viață, pentru capacitatea de ai vedea, mirosi, gusta, auzi și simți creațiile. Îi mulțumesc că am pentru ce să-i mulțumesc.
Mulțumesc pentru că sunt,
Evelyn.
luni, 29 octombrie 2012
Mort înăuntru
MORT....trupul răsuflă, iar sufletul nu. Pumnii sunt obosiți, iar palmele însăngerate. Unghii rupte, mîini amorțite. Creerul nu mai vrea nimic. Nici mîncare, nici apă. Piesele preferate au încetat să mai ajute. Unde inima trebuia să bată acum e o gaură adîncă. Colțurile gurii cu greu se mai ridică. Nici grelele droguri nu mai ajută. Nu mai ajută nimic. Soluții nu mai sunt.
joi, 25 octombrie 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)